De ce 14 septembrie?
La 14 septembrie 1895 a fost inaugurat podul peste Dunăre între Fetești și Cernavodă, proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny, purtând numele de” Podul Regele Carol I”, fiind cunoscut în zilele noastre sub denumirea de ''Podul Anghel Saligny''.
În octombrie 1890, încep lucrările la podul Dunărea, la Cernavodă. Pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai înalte catarge, podul a fost proiectat la 30 metri deasupra Dunării
Proiecția podului a fost pentru a asigura legătura pe calea ferată între București și Constanța.
Legătura feroviară dintre Feteşti şi Cernavodă are o lungime de 21 km şi cuprinde podurile peste Braţul Borcea şi peste Dunăre.
La capătul podului dinspre Cernavodă, în memoria eroilor căzuţi în Războiul de Independenţă, a fost ridicat un impresionant monument din bronz, reprezentând doi dorobanţi.
Inaugurarea podurilor a avut loc în septembrie 1895, la festivitate participând şi Carol I. Un tren special cu oficialităţi a plecat din Gara de Nord din Bucureşti la ora 9.05 şi a sosit la Feteşti la ora 12.30. După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării şi s-a celebrat serviciul religios.Trenul de încercare format din 15 locomotive a trecut pe pod cu o viteză de 60 de kilometri pe oră, într-un zgomot infernal produs de fluierele locomotivelor, de sirenele vaselor de pe Dunăre şi de muzica fanfarei. În acest timp, Anghel Saligny a stat alături de șefii echipelor de muncitori care lucraseră la execuția podului, într-o șalupă sub pod, aceasta pentru a garanta rezistența podului.
Lucrările de construcţie ale podului au început la 9/21 octombrie 1890 au durat cinci ani (1890-1895).
Din echipa de specialişti de la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, în vederea proiectării şi executării construcţiei podului au facut parte Ion Băiulescu, N. Herjeu, Şt. Gheorghiu, Alex. Bădescu, V. Christescu, Gr. Cazimir, P. Zahariade şi alţii.
Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală.
Realizarea podului de la Cernavodă a însemnat extinderea la o construcție de mari proporții a două noutăți pe plan tehnic: utilizarea oțelului turnat (moale) în locul celui pudlat și a sistemului de grindă cu zăbrele în consolă (grindă Gerber), foarte avantajos din punct de vedere economic și al rezistenței materialelor în cazul structurilor cu deschideri mari.
